Conform definiţiilor oficiale, publicate pe siteurile Comisiei Europene, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții („TTIP”) este un acord comercial în curs de negociere între Uniunea Europeană și Statele Unite. Prevederile acestui acord au ca scop ‘’înlăturarea barierelor din calea comerțului (tarife vamale, reglementări inutile, restricții privind investițiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea și vânzarea de mărfuri și servicii între UE și SUA.”
Aşadar, scopul principal al TTIP, după cum recunosc chiar autorii negocierilor, este de a elimina anumite „bariere” de reglementare care limitează profiturile corporațiilor transnaționale de pe ambele părţi ale Atlanticului. Aceste „reglementări inutile”, sunt de fapt standardele sociale și reglementările de mediu care reușesc (incă) să protejeze cetățenii europeni de abuzuri ale corporațiilor sau de substanțe nocive in alimentație sau mediu înconjrător. Bariere pot fi drepturile din domeniul muncii, normele de siguranță alimentară (inclusiv restricțiile ce privesc OMG-urile), condiţiile de utilizarea substanțelor chimice toxice și legile privind protecția datelor personale
Deși se negociază în secret, au apărut pe diverse canale frânturi din acest acord și analize ale specialiştilor care confirmă temerea că TTIP va aduce mai multe dezavantaje. Din sutele de argumente pentru care #TTIP (Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții) nu e o idee bună:
■ Lipsa de transparență:
Poate cea mai mare problemă a TTIP din punct de vedere democratic este aceea că negocierile se desfășoară în secret. Comisia Europeană a publicat o lista cu consultările avute cu actorii interesați și s-a constatat că din totalul de 130 de consultări, cel puțin 119 au fost cu reprezentanți ai marilor corporații și cu grupurile lor de lobbiști. Deși TTIP dorește să reglementeze marea majoritate a aspectelor vieții fiecăruia dintre cetățenii Europei, tocmai aceștia nu au acces la negocieri și la documente.
>> Semnează petiția #stopTTIP: www.de-clic.ro
■ Protecția mediului:
Comisia Europeană recunoaște incompatibilitatea fundamentală între modurile de abordarea ale UE și SUA, dar este încă în căutarea unei posibile “convergențe de reglementare și de recunoaștere în sectorul produselor chimice” în beneficiul partenerilor din industrie. Reglementările de mediu, văzute ca „un dezavantaj nedrept” în calea liberului schimb, în condițiile în care TTIP va crește producția, consumul și transferul internațional de mărfuri, iar emisiile de gaze cu efect de seră vor crește direct proporțional cu acestea, așa cum precizează chiar Comisia: TTIP va adăuga un plus de 11 de milioane de tone de CO2 în atmosferă.
>> Semnează petiția #stopTTIP: www.de-clic.ro
■ Liberalizarea serviciilor publice:
TTIP are scopul nu numai de a slăbi reglementările privind mediul și siguranța alimentară, dar, de asemenea, de a asigura liberalizarea piețelor de servicii, inclusiv de servicii publice, cum ar fi educația, sănătatea și serviciile sociale, alimentare cu apă, servicii poștale și de transport public, telecomunicatii, servicii ce presupun implicații semnificative din punct de vedere al interesului public.
Față de perspectiva de predare a serviciilor publice către companiile lucrative, unul dintre efectele cele mai perfide ale acordurilor de liber schimb este că devine imposibil pentru țări să restabilească serviciile publice, dacă acestea au fost deja privatizate. Investitorii străini vor putea să dea în judecată țările-gazdă pentru pierderi de profit cauzate de schimbarea reglementărilor în domeniul privatizării serviciilor publice în cazul în care măsurile de protecție a investitorilor sunt incluse în TTIP
>> Semnează petiția #stopTTIP: www.de-clic.ro
■ Agricultura și siguranța alimentară:
Reglementările europene privind siguranța alimentară – inclusiv restricțiile asupra organismelor modificate genetic (OMG-uri), pesticidelor, carnea de vită tratată cu hormoni de creștere – sunt vizate de grupurile de afaceri în vederea eliminării prin intermediul TTIP. Producătorii de produse alimentare din SUA nu trebuie să îndeplinească aceleași standarde de bunăstare a animalelor sau de protecție a mediului ca și omologii lor europeni și au căutat mult timp o soluție pentru a elimina controalele UE care le limitează vânzarea produselor pe piețele europene. Aceștia au identificat sistemul UE de control cu privire la utilizarea pesticidelor ca unul din primele seturi de standarde care urmează să fie declasate în urma semnării TTIP.
>> Semnează petiția #stopTTIP: www.de-clic.ro
■ Scăderea standardelor din sectorul ocupării forței de muncă:
TTIP va duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca “bariere” în calea comerțului, cum ar fi contractele colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al concurenților. Barierele identificate în calea comerțului vizează în mod explicit să includă normele de protecție a ocupării forței de muncă, sănătatea și securitatea muncii, iar prin acest parteneriat nu se poate garanta, calitatea sau numărul locurilor de muncă rezultate.
SUA a refuzat ratificarea convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (ILO) privind standardele fundamentale de muncă, cum ar fi negocierea colectivă, libertatea de asociere și dreptul de a se organiza.
>> Semnează petiția #stopTTIP: www.de-clic.ro
■ ISDS (Investor-state dispute settlement):
Soluționarea litigiilor dintre investitor și stat reprezintă un sistem care ”permite unui investitor să inițieze o acțiune împotriva autorităților țării gazdă în fața unui tribunal internațional” în situația în care investitorului nu i-a fost respectată una din garanțiile oferite de statul gazdă.
În cazul în care mecanismul ISDS este inclus în aceste acorduri, corporațiile din SUA/ Canada și UE vor avea puterea de a contesta deciziile democratice luate de statele suverane și de a solicita despăgubiri în cazul în care aceste decizii au un impact negativ asupra profiturilor lor (vezi cazul Roșia Montană).
Mecanismul de protecție ISDS, nu este doar un mecanism de protecție al investițiilor, ci un mecanism de atac la suveranitate și democrație.
>> Semnează petiția #stopTTIP: www.de-clic.ro